Cum este să povesteşti astăzi istoria Regelui Mihai I? Răspunsul Tatianei Niculescu Bran

16 mai 2016, 16:35, Cultură-Media

Eugen Istodor

Apărută la Editura Humanitas, cartea „Mihai I, ultimul rege al românilor” este o biografie a regelui Mihai, de la naştere, în anul 1921, la abdicare, în 1947.

Autoarea mărturiseşte că răspunde nevoilor de identificare ale cititorului zilelor noastre: „Naraţiunea e destul de cinematografică şi conţine tăceri în care cititorul să se poată instala, ca să zic aşa, şi să-şi imagineze fiecare scenă ca şi când s-ar petrece în prezent.”

I-am pus autoarei întrebarea: „Cum este să povesteşti istoria Regelui Mihai I?” Povestea din spatele scrierii acestei biografii este următoarea:

Tatiana Niculescu Bran: Am reconstituit principalele evenimente din viaţa regelui şi din viaţa politică a vremii folosind documente, jurnale şi memorii ale contemporanilor, biografii ale regelui scrise de doi autori britanici, mărturisiri făcute de el însuşi după 1990. Am recurs la o formulă care s-ar putea numi “istorie povestită” pe înţelesul tuturor. Aşa cum misiunea unui istoric este să scoată la lumină documente inedite şi să interpreteze evenimente importante, misiunea unui povestitor este să-i aducă mai aproape de cititori pe oamenii care fac istoria, vieţile lor, îndoielile lor, destinele lor. Pe măsură ce am scris capitolele cărţii, mi-am dat seama că scriu, de fapt, povestea unei conştiinţe politice, a felului în care se cristalizează în gândirea şi acţiunile cuiva (în cazul de faţă, ale unui rege adolescent) preocuparea, responsabilitatea şi compasiunea faţă de vieţile altora. Naraţiunea e destul de cinematografică şi conţine tăceri în care cititorul să se poată instala, ca să zic aşa, şi să-şi imagineze fiecare scenă ca şi când s-ar petrece în prezent.”