Muzeul, unul dintre cele mai vizitate din lume, se confruntă în această perioadă cu consecinţele acelor furturilor, care au scos în evidenţă o serie de deficienţe interne şi au dus la plecarea directorului său.
„În esenţă, am fost victimele unei acţiuni din interior a unei persoane despre care credem că a furat din muzeu pe o perioadă lungă de timp şi în care muzeul a avut încredere”, a declarat preşedintele George Osborne în faţa comisiei parlamentare pentru cultură, media şi sport. „Sunt multe lecţii de învăţat”, a adăugat el.
Osborne a estimat că aproximativ 350 de artefacte sunt în curs de a fi returnate.
Muzeul, care deţine comori precum Piatra Rosetta şi marmura Partenonului, a concediat un membru al personalului din cauza furturilor, care sunt investigate şi de poliţia metropolitană din Londra.
De asemenea, muzeul a mai spus că printre obiectele furate se numără inele de aur, cercei şi alte piese de bijuterie care datează din perioadele antice greceşti şi romane, precum şi obiecte mici, cum ar fi pietre preţioase care erau adesea montate în inele, informează
Reuters.
„Am luat măsuri pentru a îmbunătăţi securitatea şi suntem acum încrezători că un furt de acest fel nu se va mai repeta”, a declarat directorul interimar al muzeului, Mark Jones, într-un comunicat.
„Dar nu putem şi nu trebuie să presupunem că securitatea colecţiei, într-un sens mai larg, poate fi obţinută pur şi simplu închizând totul. Sunt convins că cel mai important răspuns la aceste furturi este creşterea accesului.”
Proiectul de digitizare propus ar dura 5 ani, cu 2,4 milioane de înregistrări care trebuie încărcate sau actualizate. Colecţia sa însumează cel puţin 8 milioane de obiecte, potrivit site-ului muzeului.
Muzeul, care a rezistat de-a lungul anilor apelurilor venite din partea mai multor ţări, inclusiv din Grecia, de a repatria comorile istorice, a lansat luna trecută o linie telefonică publică de urgenţă, făcând apel la ajutor pentru localizarea obiectelor furate.