Europa, îngrijorată dar încă divizată în privinţa energiei nucleare la 25 de ani de la Cernobîl

„După Cernobîl, industria nucleară a insistat asupra faptului că centrala era dotată cu tehnologie sovietică învechită şi că ţara nu era recunoscută pentru cultura sa faţă de securitate”, a declarat pentru AFP Aslihan Tumer, expert Greenpeace.

„Ceea ce s-a întâmplat în Japonia, o ţară cunoscută pentru cultura sa privind siguranţa, a demonstrat opiniei publice că un accident poate avea loc oriunde”, a adăugat ea.

Trump afirmă că tarifele de 25% la importurile din Mexic şi Canada intră marţi în vigoare

05:31, 04 Mart. 2025

Trump întrerupe ajutoarele militare americane pentru Ucraina

05:25, 04 Mart. 2025

În Germania, „efectul Fukushima” a condus la pierderi electorale majore pentru coaliţia cancelarului Angela Merkel, criticată pentru că a decis, în 2010, prelungirea duratei de exploatare a 17 reactoare. Peste 60 la sută dintre germani vor abandonarea rapidă a energiei nucleare, potrivit unui sondaj recent.

Opinia publică a fost afectată şi în alte ţări.

În Marea Britanie, proporţia persoanelor care se pronunţă în favoarea unei reînnoiri a reactoarelor existente a scăzut de la 47 la sută la 35 la sută după accidentul din Japonia, chiar dacă numai 28 la sută dintre britanici se opun iniţiativei, potrivit unui sondaj realizat Gfk pentru organizaţia Prietenii Pământului.

În Bulgaria, care dispune de o centrală nucleară dotată cu reactoare sovietice, sprijinul pentru energia atomică a scăzut după Fukushima, chiar dacă opinia publică rămâne în continuare majoritară în favoarea construcţiei unei a doua centrale.

Chiar în Franţa, campioană în domeniul nuclear cu al doilea parc de centrale din lume, opt francezi din zece vor ca în 20-30 de ani ponderea energiei atomice să se diminueze substanţial în favoarea altor surse de energie, potrivit sondajului Ifop realizat după catastrofa din Japonia.

Totuşi, la 25 de ani de la şocul cauzat de Cernobîl şi în pofida îngrijorărilor tot mai accentuate ale cetăţenilor, statele europene rămân divizate în privinţa viitorului energiei nucleare, conturându-se trei tabere: cea antinucleară (cu Austria sau Danemarca), cea a susţinătorilor convinşi care cer continuarea investiţiilor (cum ar fi Franţa şi majoritatea ţărilor din Europa de Est) şi tabăra ţărilor care intenţionează să renunţe la acest tip de energie (cum este cazul Germaniei).

Statele din Europa de Est au fost în mod constant favorabile energiei nucleare, explică pentru AFP Mihaela Stiopol, unul dintre directoarii Societăţii nucleare europene.

În aceste state, multă vreme aflate sub tutelă sovietică, „dorinţa de a nu mai depinde de un singur furnizor de energie, Rusia, este mai puternică decât în Europa de Vest”, adaugă ea, pentru a explica voinţa de nezdruncinat de construire a unor noi reactoare.

„Nu îmi pot imagina oprirea centralelor nucleare. În ţara noastră, aceasta ar crea probleme economice, aproape un dezastru”, a insistat premierul ceh Petr Necas, după accidentul de la Fukushima.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a justificat menţinerea energiei nucleare prin necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Ţările europene au convenit să îşi supună cele 143 de reactoare unor teste de securitate pentru eliminarea celor cu probleme.

Pentru cabinetul de studii Xerfi, „renaşterea nucleară” începută în anii 2000, cu „planuri vaste de modernizare şi extindere a parcului instalat”, pare „compromisă în prezent”.

Italia a anunţat că intenţionează să prelungească la doi ani moratoriul decretat luna trecută pentru planul său de revenire la energia nucleară.

„Credem că, în general, centralele europene vor continua să funcţioneze, dar deciziile în privinţa noilor proiecte vor fi mai dificile”, recunoaşte Stiopol.