Rafila îl critică pe Arafat: Neachiziţionarea de ambulanţe, atributul exclusiv al DSU, a slăbit serviciile de ambulanţă

„Eu am o relaţie… îl respect pe dl. dr. Arafat pentru capacitatea lui organizatorică şi capacitatea de muncă, însă nu apreciez în niciun fel această incapacitate de a colabora. Dânsul colaborează într-un singur fel în care redevine comandantul acţiunii, aşa cum a fost şi în pandemie. Mie nu-mi plac chestiunile care pun, totuşi, sub semnul întrebării competenţele şi capacitatea operativă a Ministerului Sănătăţii”, spune la Antena 3 Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătăţii afirmă că în 2014 a fost elaborată, când Raed Arafat s-a mutat de la Ministerul Sănătăţii la MAI, o ordonanţă care nu a fost aprobată nici în prezent în Parlament în care se instituie de starea de normalitate provizorie, iar starea de urgenţă este cvasipermanentă.

„Chestiunea asta în care practic transformăm viaţa de zi cu zi într-o stare de urgenţă, iar lucrul ăsta trebuie coordonat, integrat şi aşa mai departe de DSU, nu este acceptabil. Sigur că trebuie această ordonanţă trebuie să ajungă în Parlament. În afară de acest lucru, trebuie să înţelegem că politica care s-a desfăşurat în ultimii 10 ani în ceea ce priveşte asistenţa medicală prespitalicească, mă refer la serviciile de ambulanţă, care realizează aproape 90% dintre intervenţii, nu a fost o politică în beneficiul pacienţilor, pentru că avem ambulanţe cu un milion sau cu 500.000 de kilometri care pun în pericol atât viaţa echipajelor, cât şi a pacienţilor… Politica de resurse umane nu a fost una coerentă. (…) Serviciile SMURD, care sunt admirabile, care sunt alcătuite din paramedici, din pompieri şi care intervin în accidente sau acordă primul ajutor, trebuie să le sprijinim categoric, dar această integrare, care de fapt a dus la slăbirea în mod sistematic a serviciilor de ambulanţă nu putem să o acceptăm, pentru că responsabilitatea este a Ministerului Sănătăţii”, adaugă el.

Întrebat dacă Raed Arafat a slăbit serviciile de ambulanţă, Alexandru Rafila a spus: „Serviciile de ambulanţă, prin neachiziţionarea de ambulanţe, care e atributul exclusiv dat de lege Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă să achiziţioneze ambulanţele, dar şi printr-o politică de resurse umane care nu a ţinut cont de nevoile sistemului de sănătate, cred că nu poate să fie numită decât o politică care a dus la slăbirea capacităţii de intervenţie a ambulanţei”.