Revoluție 30

Fotografii care au făcut istorie. Costi Duma, fotograful Revoluţiei de la Timişoara, despre modul în care făcea poze în acele zile

17:49, 15 Dec. 2020
Fotograful Costi Duma arată câteva fotografii de la Revoluţie, chiar în locurile în care au fost făcute. Ce s-a schimbat în 31 de ani? „Am făcut o imagine în faţa tancurilor, cu Opera. Aici erau parcate trei tancuri. Asta e imaginea cu tancul flancat în partea stângă. Acum, avem aici un fast food care ne […]

Generalul Iulian Vlad, despre Revoluţie: „Nu veţi reuşi decât foarte puţin şi vag să aflaţi adevărul!” – DOCUMENTE

15:42, 28 Dec. 2019
Audiat la Comisia Senatorială de anchetă a evenimentelor din decembrie 1989, şeful Securităţii a spus poate singurul lucru pe care îl ştim şi la 30 de ani, de atunci încoace: acela că nu vom şti niciodată totul.

„În căutarea revoluţiei pierdute”. Mărturii la 30 de ani de la Revoluţia din 1989. EXCLUSIV

11:57, 22 Dec. 2019
22 decembrie 1989 – 22 decembrie 2019. Au trecut 30 de ani de la răsturnarea regimului Ceauşescu. Trăim în democraţie, ne-am câştigat libertatea, dar ne-am pierdut Revoluţia. Se poate însă să fi pierdut ceva ce n-am avut? De 30 de ani, o întrebare apare obsesiv pe buzele tuturor: a fost Revoluţie sau o lovitură de stat? Justiţia nu s-a pronunţat, iar istoria se mai scrie încă.

21-22 decembrie 1989. Revoluţia ajunge la Bucureşti. Ultimele cuvinte ale lui Ceauşescu înainte de fuga cu elicopterul de pe sediul CC

06:00, 22 Dec. 2019
La 21 decembrie 1989, la prânz, Nicolae Ceauşescu convoacă un miting în Piaţa Comitetului Central din Bucureşti. După câteva fraze, Ceauşescu este întrerupt de ţipetele care se aud în rândul manifestanţilor. Face apel la calm şi cu greu îşi reia discursul în care promite încă 100 de lei salariu.

Pe generalul Stănculescu l-au ajuns blestemele Ceauşeştilor: „Ceauşescu a fost de acord să fugim, el tremura, Manea Mănescu tremura. Nu mai putea conduce”

18:16, 21 Dec. 2019
Victor Atanasie Stănculescu, „generalul cu piciorul în ghips”, a fost unul dintre cei mai apropiaţi de cuplul Ceauşescu. După ce le-a organizat fuga de pe clădirea Comitetului Central, sfîrşită cu arestarea lor, a fost şi cel care le-a organizat procesul şi a ordonat împuşcarea lor.

21 decembrie 1989, Timişoara. Operaţiunea „Tunetul şi Fulgerul” planul ascuns al lui Ceauşescu de a supune oraşul răzvrătit

06:00, 21 Dec. 2019
La 21 decembrie 1989, dimineaţa, Proclamaţia Frontului Popular Democratic este citită pentru prima oară în faţa a peste 100.000 de timişoreni, aflaţi în grevă generală. Deşi Timişoara Timişoara se declarase oraş liber şi în stradă erau mii de oameni, Nicolae Ceauşescu face o ultimă încercare de a pune piciorul pe grumazul manifestanţilor.

Istoricul Marius Oprea: Timişoara – cei care au tras şi cei în care s-a tras

16:39, 20 Dec. 2019
Pe zidul de la intrare în Catedrala de la Timişoara se află trei plăci de marmură albă, cu patina timpului. În partea dreaptă, cea pusă în amintirea lui Sorin Leia de 22 de ani e crăpată. Spune că Leia a fost împuşcat pe 18 decembrie pe treptele Catedralei, ”în timp ce striga «Deşteaptă-te, române».

20 decembrie 1989. „Huliganii” anticomunişti îl sfidează pe Ceauşescu şi declară Timişoara primul oraş liber al României

06:00, 20 Dec. 2019
La 20 decembrie 1989, coloane cu zeci de mii de muncitori, părăsesc întreprinderile si se îndreaptă spre centrul Timişoarei, în Piaţa Operei. Manifestanţii înfiinţează Frontul Democratic Român, militarii sunt retraşi în cazărmi, se interzice folosirea armamentului, armata fraternizează cu protestatarii, iar autorităţile centrale şi locale nu-şi mai exercită autoritatea asupra oraşului. Este momentul în care Timişoara devine primul oraş liber al României.

19 decembrie 1989, Timişoara. Într-un oraş sub asalt, oamenii cer demisia lui Ceauşescu şi alegeri libere

06:00, 19 Dec. 2019
La 19 decembrie 1989, Timişoara arăta ca pe timp de război: magazine arse, patrule pe străzi, convorbiri telefonice întrerupte. Oricine era găsit pe străzi era arestat. Spitalele erau tot mai aglomerate, iar penitenciarele din judeţ preluau arestaţi de pe străzi. Familiile îi căutau pe cei dispăruţi în ultimele zile la morgă şi în spitale.

#revolutions | Emil Bobu: „Ne-a văzut Elena: ce staţi aici, mergeţi pe străzi, faceţi ceva!”

11:35, 18 Dec. 2019
Emil Bobu, membru al Biroului Politic Executiv al CC al PCR era un om modest ca pregătire intelectuală. În limbaj comun, s-a spus despre el că era chiar prost. A fost un rol pe care l-a jucat toată viaţa, cu o şiretenie nativă, ca a lui Ceauşescu. Urmează un material semnat de istoricul Marius Oprea

18 decembrie 1989, Timişoara. Visul libertăţii făcut scrum, la ordinele Elenei Ceauşescu

06:00, 18 Dec. 2019
18 decembrie 1989. Timişoara, sub Legea Marţială. Soldaţi pe TAB-uri, bătând la intimidare în paturile puştilor. Mai târziu, intimidarea se transformă în măcel, chiar în faţa Catedralei. Se trage în manifestanţi. Unii au reuşit să se refugieze în catedrală, alţii nu şi au căzut pradă gloanţelor pe treptele lăcaşului de cult.

DOCUMENTE explozive. Planurile operative ale Securităţii din 1989 spulberă teza „agenturilor”

08:18, 17 Dec. 2019
"Trei documente din arhivele fostei Securităţi demonstrează că aceasta nu a fost o instituţie animată de sentimente patriotice şi că poliţia politică comunistă a avut un rol activ în menţinerea dictaturii". Urmează un material semnat de istoricul Marius Oprea în cadrul campaniei #revolutions.

17 decembrie 1989. Nicolae Ceauşescu: „Să lichidăm repede ce este în Timişoara”

06:00, 17 Dec. 2019
17 decembrie 1989, Timişoara. Armata este scoasă pe străzi, un elicopter survolează oraşul, supraveghindu-i îndeaproape pe protestatari. Oamenii se strâng în număr tot mai mare pe străzi. După-amiază, atmosfera devine tensionată şi au loc primele ciocniri cu forţele de ordine. Primii morţi apar odată cu lăsarea serii. Ordinul de a trage în populaţie fusese dat la Bucureşti, în şedinţa CPEx din aceeaşi zi, de însuşi Nicolae Ceauşescu.

16 decembrie 1989, Timişoara. Un tramvai şi o dorinţă: Jos Ceauşescu!

06:00, 16 Dec. 2019
16 decembrie 1989, ora19:00. Poetul Ion Monoran (foto) opreşte un tramvai în staţia din apropierea Bisericii Reformate din Timişoara, trăgând de funia pantografului şi strigând „Jos Ceauşescu!”. Circulaţia a fost blocată şi o coloană de câteva sute de oameni s-a îndreptat către Comitetul Judeţean al Partidului Comunist Român, strigând „Libertate!”, „Jos Ceauşescu!” şi „Jos comunismul!”.

15 decembrie 1989, Timişoara. Drumul spre libertate a început în Piaţa Sfânta Maria

06:00, 15 Dec. 2019
Semnalul Revoluţiei române s-a dat la 15 decembrie 1989, în Piaţa Sf. Maria din Timişoara. Acolo, în jurul orei 16.00 oamenii au răspuns apelului pastorului reformat Laszlo Tokes de a fi martorii evacuării sale din locuinţă şi mutării în altă parohie, ca urmare a criticilor aduse regimului Ceauşescu.

14 decembrie 1989: A început sau nu Revoluţia la Iaşi?

08:28, 14 Dec. 2019
„Revoluţie eşuată” sau „scânteia Revoluţiei române„? „Revoluţie de catifea” sau un pretext pentru obţinerea unor titluri şi merite? Sunt întrebări ale căror răspunsuri au fost aşezate în cărţi în încercarea de a tranşa natura evenimentelor de la Iaşi din 14 decembrie 1989.

Revoluţia din `89, de la schimbare la destabilizare. Presa internaţională, instrument de manipulare şi dezinformare (Partea a II-a)

06:00, 13 Dec. 2019
Mass-media internaţională a avut un rol deosebit de important în influenţarea contextului intern premergător acţiunilor revoluţionare din decembrie 1989. Obiectivul era crearea de situaţii revoluţionare violente şi chiar a unui război civil, pe fondul nemulţumirilor existente în România.

Revoluţia din ’89, de la schimbare la destabilizare. România, pe tabla de şah a liderilor lumii (Partea I)

06:00, 12 Dec. 2019
A fost Revoluţia din decembrie o lovitură de stat menită să ducă la destabilizarea României? Un posibil răspuns ar putea fi găsit nu doar în teoriile conspiraţioniste care au circulat în presă sau expuse în cărţi, ci şi în documente oficiale. Note ale serviciilor secrete cuprinse într-un raport al Parlamentul României converg către ideea că ţara noastră devenise un pion important pe tabla de şah a liderilor lumii în ultimele luni ale anului 1989.

De ce l-au băgat în seamă Jimmy Carter şi Regina Elisabeta a II-a pe Nicolae Ceauşescu. Merit sau interes?

06:00, 11 Dec. 2019
Vizitele lui Nicolae Ceauşescu în Marea Britanie şi SUA, din 1978, au făcut să curgă râuri de cerneală în presa comunistă, dar şi în cea occidentală. Soţii Ceauşescu, deşi reprezentanţii unui regim comunist, au fost lăudaţi şi primiţi cu onoruri la Palatul Buckingham şi la Casa Albă. Era Nicolae Ceauşescu, într-adevăr, lăudat pe merit sau totul ţinea de interesul naţional al ţărilor-gazdă? O analiză la rece a acestor evenimente arată că interesele economice şi politice primează.

Portretul unui fost lider comunist. Nicolae Ceauşescu – zgârcit, bâlbâit şi pudibond. De ce boli suferea (Partea a II-a)

06:00, 10 Dec. 2019
Imaginea lui Nicolae Ceauşescu, construită din relatările celor care l-au cunoscut îndeaproape, arată un lider simpatic, imprevizibil în reacţii, aparent pudic, zgârcit şi cu o sănătate de fier. Doar bâlbâiala şi o răguşeală provocată de stres îi dădeau de furcă. Până să ajungă lider, a fost un om ca toţi oamenii, spunea un fost demnitar comunist.

Portretul unui fost lider comunist: Nicolae Ceauşescu – cizmar, geniu, condamnat (Partea I)

06:00, 09 Dec. 2019
„Erou printre eroi”, „Cel mai iubit fiu al poporului”, „Geniul Carpaţilor”, „Marele conducător”, „Patriot înflăcărat”. Sunt câteva expresii din arsenalul cultului personalităţii folosite în regimul comunist pentru a-l descrie pe Nicolae Ceauşescu, fostul cizmar ajuns în vârful PCR şi la conducerea României. În realitate, Ceauşescu a fost ahtiat după putere, acaparând-o pas cu pas în interes personal.

Ultimele zile ale dictatorului, văzute din biroul său / Mărturiile secretarului personal şi ale şefului de cabinet al lui Nicolae Ceauşescu

11:10, 08 Dec. 2019
Constantin Manea avea în 1989 şaizeci de ani împliniţi şi de 27 de ani, de la vîrsta de 33 de ani, din aprilie 1962, a fost şeful de cabinet al lui Nicolae Ceauşescu, omul cel mai de încredere – în afara soţiei Elena, fireşte. A doua ”umbră” a dictatorului în ultimii lui şase ani de putere.

Revoluţia şi teoriile conspiraţiei. Ceauşescu, fost KGB-ist, ar fi fost influenţat telepatic să ţină mitingul din 21 decembrie (Partea a IV-a)

06:00, 08 Dec. 2019
Una dintre teoriile privind Revoluţia susţine că în decembrie 1989 s-a manifestat o acţiune parapsihologică de anvergură împotriva României. Mai mult, Nicolae Ceauşescu ar fi fost influenţat de la distanţă să organizeze mitingul din 21 decembrie, unde s-au folosit arme psihologice pentru a crea panică. O altă teorie acreditează ideea că Nicolae Ceauşescu a fost agent KGB, fiind racolat în tinereţe de celebrul serviciu secret al URSS.

Revoluţia din 1989 şi teoriile conspiraţiei. Ce l-ar fi determinat pe Gorbaciov să iniţieze răsturnarea lui Ceauşescu (Partea a III-a)

06:00, 07 Dec. 2019
Scriitorul şi jurnalistul francez de origine română Radu Portocală afirmă în volumul „România – autopsia unei lovituri de stat – în ţara în care a triumfat minciuna” că Nicolae Ceauşescu însuşi a fost cel care a declanşat îndepărtarea sa brutală de la putere şi prăbuşirea comunismului în România.

Revoluţia din 1989 şi teoria „Ialta-Malta”. A fost o intervenţie străină în revolta de la Timişoara? (Partea a II-a)

06:00, 06 Dec. 2019
La şedinţa de urgenţă a C.P.Ex. din după-amiaza de 17 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu dădea glas la ceea ce va fi cunoscută mai târziu ca „teoria Ialta-Malta”, teorie ce sugerează că, după ce a fost vândută întâi URSS şi lui Stalin la Ialta, la începutul lui decembrie 1989, România a fost vândută din nou lui Mihail Gorbaciov, de preşedintele SUA, George H.W. Bush, la întâlnirea de la Malta.

Revoluţia din 1989 şi teoriile conspiraţiei. Gelu Voican Voiculescu: Pentru noi, alternativă nu era ca în restul ţărilor. Era Ceauşescu sau ruşii

06:00, 05 Dec. 2019
Istoricul Alex Mihai Stoenescu a dezvăluit în volumul „Cronologia evenimentelor din decembrie 1989” că înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu de la conducerea României a fost hotărâtă la întâlnirea Bush-Gorbaciov de la Malta, contrazicând documente şi declaraţii oficiale care au infirmat existenţa unor astfel de discuţii.

După 30 de ani – În căutarea revoluţiei pierdute | Ultima întâlnire Ceauşescu-Gorbaciov. Hurezeanu: PCR a mai avut o şansă să îl îndepărteze pe Ceauşescu, în noiembrie 1989

06:00, 04 Dec. 2019
La reuniunea organizaţiei Tratatului de la Varşovia, găzduită de Moscova la 4 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu nu părea îngrijorat de mişcările anticomuniste din Europa Centrală şi de Est. Proaspăt reales secretar general al PCR la Congresul al XIV-lea, Ceauşescu îşi făcuse planuri de viitor, dar proiectele sale l-au contrariat chiar şi pe fostul lider sovietic, Mihail Gorbaciov.

După 30 de ani – În căutarea revoluţiei pierdute | Întâlnire Ceauşescu-Gorbaciov, după Malta. Ioan Toma: Noi, românii, aveam nevoie de schimbare mult mai acută decât în alte perioade

06:00, 03 Dec. 2019
După summit-ul de la Malta din 2-3 decembrie 1989, liderul sovietic Mihail Gorbaciov şi Nicolae Ceauşescu se întâlneau la Moscova, cu ocazia reuniunii Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. Gorbaciov l-a primit pe Ceauşescu la 4 decembrie 1989, iar răceala dintre cei doi lideri şi-a spus cuvântul.

După 30 de ani – În căutarea revoluţiei pierdute | Ceauşescu înainte de întâlnirea de la Malta. Veaceslav Samoşkin: Toată lumea a aşteptat ca el să cedeze puterea

06:00, 02 Dec. 2019
Pe 2-3 decembrie 1989, la o săptămână după încheierea celui de-al XIV-lea Congres al PCR, preşedintele SUA George H.W. Bush şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov se întâlneau la Malta. După această întâlnire, începea Revoluţia în România, iar Nicolae Ceauşescu şi toate directivele trasate la Congresul al XIV-lea deveneau istorie.

Nicolae Militaru: „Stănculescu era un fel de om de casă al lui Ceauşescu”

07:45, 28 Nov. 2019
Fostul general Nicolae Militaru insistă că nu a existat niciun fel de ajutor străin la Revoluţia din decembrie 1989 şi că nu e de acord cu teoria conform căreia agenţi ai KGB sau CIA au venit în ţară pentru a-i incita pe români la revoltă. Detalii, în interviul acordat de Nicole Militaru, în 1994.

#revolutions | Nicolae Militaru: „Stănculescu era un fel de om de casă al lui Ceauşescu, cu legături foarte strînse cu Securitatea” (Partea a IV-a)

06:00, 28 Nov. 2019
Fostul general Nicolae Militaru insistă că nu a existat niciun fel de ajutor străin la Revoluţia din decembrie 1989 şi că nu e de acord cu teoria conform căreia agenţi ai KGB sau CIA au venit în ţară pentru a-i incita pe români la revoltă. Detalii, în interviul acordat de Nicole Militaru, în 1994.

#revolutions | Nicolae Militaru: „Să reţineţi că generalul Milea făcea parte din conspiraţie” (Partea a III-a). AUDIO

06:00, 27 Nov. 2019
Cu 4-5 ani înainte de Revoluţie, exista un Comitet al Salvării Naţionale, care, în iarna lui 88-89, s-a transformat în Frontul Salvării Naţionale cu scopul redresării României, afirma fostul general Nicolae Militaru.Detalii, în interviul acordat de Nicole Militaru, în 1994.

#revolutions | Congresul al XIV-lea al PCR. Planurile lui Ceauşescu pentru anii 2000 (Partea a IV-a)

06:00, 23 Nov. 2019
Aţi încercat vreodată să vă imaginaţi cum ar fi arătat România anilor 2000 în regimul comunist, dacă Ceauşescu ar mai fi trăit şi s-ar mai fi aflat la cârma ţării? Cu siguranţă, pare imposibil un asemenea exerciţiu în condiţiile actuale, dar ne putem face o idee din Rezoluţia Congresului al XIV-lea al PCR.

#revolutions | La Congresul al XIV-lea al PCR, Ceauşescu a cerut anularea Pactului Ribbentrop-Molotov (Partea a III-a)

06:00, 22 Nov. 2019
În raportul politic prezentat în noiembrie 1989 Congresului al XIV-lea al PCR, Nicolae Ceauşescu a cerut, în premieră, anularea tuturor acordurilor încheiate în perioada celui de-al doilea Război Mondial cu Germania hitleristă, implicit a Pactului Ribbentrop-Molotov.

#revolutions | De ce ar fi vrut Ceauşescu să demisioneze înaintea Congresului al XIV-lea al PCR (Partea a II-a)

06:00, 21 Nov. 2019
Despre Congresul al XIV-lea al PCR din 20-24 noiembrie 1989 s-a spus şi s-a scris după Revoluţie că a fost ultimul bal al lui Nicolae Ceauşescu. S-a desfăşurat pe parcursul a cinci zile şi s-a dovedit a fi foarte solicitant pentru comunişti şi Ceauşescu însuşi: 6 ore i-a luat să-şi citească raportul politic, iar cei 3.308 participanţi la congres au aplaudat şi ovaţionat în total 100 de minute.

#revolutions | Ceauşescu, reales la al XIV-lea Congres. Unanimitate pentru eternitate (Partea I)

07:00, 20 Nov. 2019
La 20 noiembrie 1989, la Sala Palatului din Bucureşti, începea al XIV-lea Congres al PCR. A fost ultimul congres în care Nicolae Ceauşescu era ales în unanimitate secretarul general al PCR şi ovaţionat la scena deschisă. Peste numai o lună, la Timişoara, începea Revoluţia şi, odată cu ea, sfârşitul regimului comunist în România, prin executarea soţilor Ceauşescu.

#revolutions | Interviu cu fostul general Nicolae Militaru: „Nu s-a pus problema de luptă împotriva comunismului, ci a ceauşismului” (Partea a II-a) – AUDIO

07:09, 19 Nov. 2019
"În 1994, John Simpson, celebrul jurnalist al televiziunii BBC a realizat un documentar despre revoluţia română. Am fost atunci, alături de Dennis Deletant, am stat împreună de vorbă cu principalii protagonişti ai evenimentelor din decembrie 1989". Urmează un material semnat de istoricul Marius Oprea.

#revolutions | Interviu istoric cu Nicolae Militaru: A existat o activitate subterană pentru înlăturarea lui Ceauşescu (Partea I)

07:52, 16 Nov. 2019
„În 1994, John Simpson, celebrul jurnalist al BBC a realizat un documentar despre revoluţia română. Am fost atunci, alături de Dennis Deletant, împreună cu istoricul Dennis Deletant, consultant al acestui film şi am stat împreună de vorbă cu principalii protagonişti”, spune istoricul Marius Oprea.

#revolutions. 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: De la Zidul Ruşinii, la bucuria libertăţii

09:16, 09 Nov. 2019
La 9 noiembrie 1989, Partidul Comunist est-german decidea dărâmarea Zidului Berlinului, simbol al Războiului Rece şi al segregării germanilor, renunţarea la rolul conducător şi acceptarea alegerilor libere. Căderea Zidului Berlinului a fost primul pas către reunificarea Germaniei.

#revolutions. Constituţia comunistă şi o declaraţie de intenţie: protejarea cetăţenilor împotriva abuzurilor statului (Partea a II-a)

06:00, 08 Nov. 2019
Constituţia din 1965 prelua la capitolul Drepturi şi obligaţii fundamentale ale cetăţenilor majoritatea prevederilor existente în Constituţia din 1952. Existau dreptul la proprietate, libertatea de exprimare, de conştiinţă, a întrunirilor, a presei, dar acestea erau limitate dacă erau potrivnice orânduirii socialiste.