COMENTARIU Lelia Munteanu: Foamea şi poveştile

Călătorind, le-a văzut pe toate: frigul timpuriu, năpârcile de Sagistan, pădurile de tamarisc în flăcări, Valea Uimirii.

Odată, într-un caravanserai, a ascultat această istorie, povestită poate de fantoma acelui beduin care, întrebat despre tribul lui, l-a cuprins în două cuvinte: „foamea şi poveştile”.

… O vulpe alerga printre dune, înfricoşată de moarte. Abia a oprit-o un scorpion:

– Unde fugi, surioară?

– Sunt vânate cămilele şi aruncate în temniţe!

– Opreşte-te, năuco, tu nu eşti cămilă!

– Nu ştii pe ce lume trăieşti, scorpionule! Dacă vreun intrigant s-ar apuca să declare că sunt cămilă, cine crezi că s-ar osteni să mă pună în libertate?