Cum recunoaştem simptomele infarctului miocardic acut. Medicul Purcărea Florin, despre efectele SARS-COV-2 asupra sistemului cardiovascular

15 dec. 2020, 16:19, Stirile Zilei

Simona Chirciu

Articol susţinut de Medlife

În absenţa unui vaccin şi a unui tratament medical curativ, COVID-19 exercită un impact fără precedent asupra sistemelor sanitare din întreaga lume. SARS-COV2 nu cauzează doar pneumonia virală, ci are implicaţii majore asupra sistemului cardiovascular.

Cu ce probleme se prezintă pacienţii în această perioadă

Purcărea Florin, medic: Pacienţii cu risc cardiovascular crescut cum ar fi sexul masculin, vârsta înaintată, diabetul zaharat, HTA, obezitatea, precum şi cei cu boli cardiovasculare sau cerebrovasculare în antecedente ca infarctul miocardic acut sau AVC, au risc crescut de mortalitate cand sunt afectaţi de COVID 19. În plus, o proporţie mare de pacienţi au afectare cardiacă în contextul bolii COVID-19. Evenimentele trombotice venoase şi arteriale ce produc tromboembolism pulmonar şi infarctul miocardic acut, miocardita care se manifesta frecvent ca insuficienţă cardiacă acută, precum şi aritmiile cardiace, sunt complicaţii grave ale infecţiei SARS-COV2.

Redistribuirea resurselor, teama pacienţilor de a se prezenta la camerele de gardă, precum şi suprasolicitarea serviciilor de ambulanţă cu cazurile severe COVID-19 face ca tratamentul de reperfuzie, de urgenţă, a pacienţilor cu infarct miocardic acut sau AVC acut să fie sever afectat, ceea ce are drept consecinţă creşterea numărului de cazuri de moarte subită la domiciliu şi transformarea unor pacienţi ce ar fi beneficiat de recuperare prin tratamentul infarctului miocardic acut sau AVC în timp util, în pacienţi cronici cu insuficienţă cardiacă severă sau handicap neurologic sever, cu leziuni ireversibile.

Ce afecţiuni sunt mai frecvente această perioadă

Purcărea Florin, medic: Bolile cardiovasculare continuă să reprezinte principala cauză de morbiditate şi mortalitate în ţara noastră. În aceasta perioadă, în unităţile medicale este obligatorie protecţia personalului medical şi a pacienţilor împotriva infectării cu virusul SARS-COV2, astfel încât internările sunt restricţionate şi condiţionate de prezenţa unui test PCR SARS-COV 2 negativ. În aceste condiţii, în spital ajung mai ales pacienţii în stare gravă, cu afecţiuni severe ca infarctul miocardic acut, tromboembolismul pulmonar, insuficienţă cardiacă acută secundară unor afecţiuni cardiace sau post miocardita asociată COVID-19.

Există spitale dedicate tratamentului pacienţilor cu afectiuni cardiovasculare, infectaţi SARS-COV2, însă în situaţiile de urgenţă pacienţii ajung la primul spital disponibil unde sunt trataţi în condiţii de protecţie maximă de către personalul medical specializat, ulterior, după stabilizare, fiind redirecţionaţi către spitale suport COVID.

Infarctul miocardic – ce este, ce simptome are şi când trebuie apelat la medic

Purcărea Florin, medic: Infarctul miocardic acut, cunoscut ca atac de cord, este o boală gravă, în care celulele muşchiului cardiac sunt distruse ireversibil ca urmare a blocării unei artere a inimii cu un cheag care nu va mai permite sângelui să circule şi să oxigeneze inima. Acest cheag de sange, numit tromb, apare ca urmare a rupturii sau fisurării unei plăci de aterom formată în special din colesterol, ce se afla depusă pe pereţii arterelor. Formarea acestor plăci de aterom este facilitată de fumat, alimentaţie bogată în grăsimi, greutate în exces, consumul de alcool în exces, sedentarism, diferite afecţiuni cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau insuficienţă renală cronică.

Pacienţii trebuie să fie atenţi şi să recunoască semnele şi simptomele unui infarct miocardic acut, în special aceia care sunt deja diagnosticaţi cu boală cardiacă ischemica, au suferit deja un atac de cord, angioplastie cu stent sau intervenţie de by-pass aortocoronarian sau au factorii de risc pentru boala cardiovasculara menţionaţi mai sus.

Simptomele şi semnele infarctului miocardic acut sunt reprezentate de durerea toracică anterioară ca o senzaţie de presiune ce apare brusc, în repaus, iradiază la baza gâtului şi umeri, care nu cedează la administrarea de nitroglicerină, durează peste 30 minute şi este însoţită de:

respiraţie dificilă
palpitaţii
ameţeli
transpiraţii profuze
greaţă
vărsături

În această situaţie recomandarea este să se apeleze sistemul de urgenţă 112 pentru evaluare medicală, deoarece evoluţia acestei boli poate fi imprevizibilă, rapid progresivă către complicaţii severe ca tulburări de ritm cardiac şi stop cardiorespirator ce necesită manevre de resuscitare cardiopulmonara avansată.

Tratamentul de urgenţă trebuie aplicat cât mai rapid, în primele 6-12h de la debutul simptomelor, prin dezobstrucţia arterei blocate de cheagul de sânge, având ca scop reducerea la minim a afectării muşchiului cardiac. Acesta se poate face folosind mijloace mecanice prin angioplastie sau medicamentos prin tromboliză.

În situaţia apariţiei unor simptome severe, sfatul este să apeleze sistemul de urgenţă deoarece bolile cardiovasculare severe precum infarctul miocardic acut, AVC, embolia pulmonară sau disecţia de aortă nu au dispărut, continuă să apară la fel de frecvent, doar ca sunt mai puţin diagnosticate, deoarece pacienţii evită contactul medical din cauza temerii asociate riscului de infectare cu SARS-COV2 în spital.

Cum poate fi prevenit infarctul miocardic în această perioadă

Purcărea Florin, medic: Infarctul miocardic acut este o boală asociată cu factorii de risc cardiovasculari menţionaţi mai sus. Evitarea şi corectarea acestori factori de risc duce la scaderea riscului de infarct miocardic. Izolarea socială, din păcate, se asociază cu stări depresive si anxietate, factori de risc cardiovasculari dovediţi prin studii clinice a avea rol important în apariţia trombozei arteriale. În plus, sedentarismul şi obezitatea asociată, fumatul, regimul alimentar nesănătos, evitarea controalelor medicale periodice la pacienţii cu boli cronice ca hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, insuficienţă renală cronică, cresc riscul de apariţie a infarctului miocardic acut în această perioadă.

Pe lângă campaniile media de conştientizare a riscului asociat infecţiei SARS-COV2 este necesară şi o campanie de informare a populaţiei asupra riscului de boli cardiovasculare asociat acestei perioade dificile din punct de vedere social.

Pacienţii trebuie încurajaţi să renunţe la fumat, să facă sport pentru menţinerea unei greutăţi corporale optime şi ameliorarea stărilor de anxietate şi depresie, să mănânce sănătos, să comunice cu medicii curanţi şi să monitorizeze starea de sănătate şi evoluţia bolilor cronice, fiind conştienţi de faptul că această pandemie este tranzitorie şi odată cu imunizarea prin vaccinare se va reveni la o viaţă socială normală, iar pentru acel moment aşteptat va trebui să fim sănătoşi atât fizic, cât şi psihic.

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine