Prima pagină » Facem România Bine » Ce efecte pe termen lung are COVID-19 şi care persoane sunt cele mai afectate. Ce pot face pacienţii care se confruntă cu sindromul post-COVID

Ce efecte pe termen lung are COVID-19 şi care persoane sunt cele mai afectate. Ce pot face pacienţii care se confruntă cu sindromul post-COVID

Ce efecte pe termen lung are COVID-19 şi care persoane sunt cele mai afectate. Ce pot face pacienţii care se confruntă cu sindromul post-COVID
Simona Chirciu
18 dec. 2020, 18:47, Stirile Zilei
Articol susţinut de Medlife 
 
Cunoaşterea înseamnă putere iar când este vorba despre virusul care a creat o pandemie de proporţii, nu este timp de pierdut în identificarea şi tratatea simptomelor post-COVID.
 

Care sunt simptomele persistente după COVID-19

 
Cele mai frecvente simptome raportate pe termen lung:
 
  • Oboseală
  • Respiraţie scurtă
  • Tuse
  • Durere articulară
  • Durere toracică
 
Alte simptome raportate pe termen lung:
 
  • Durere musculară
  • Cefalee
  • Febră intermitentă
  • Bătăi rapide sau puternice ale inimii (palpitaţii)
  • Pierderea mirosului sau gustului
  • Probleme de somn
  • Erupţii cutanate Căderea părului
  • Dificultăţi de gândire şi concentrare (denumită uneori „ceaţă cerebrală”)
  • Depresie
 

Ce organe afectează COVID-19 

 
Deşi COVID-19 este văzută ca o boală care afectează în principal plămânii, poate afecta şi multe alte organe. Această afectare a organelor poate creşte riscul de probleme de sănătate pe termen lung:
 
  • Inima 

Testele imagistice efectuate la câteva luni după recuperarea de la COVID-19 au arătat leziuni de durată ale muşchilor inimii, chiar şi la persoanele care au prezentat doar simptome uşoare de COVID-19. Acest lucru poate creşte riscul de insuficienţă cardiacă sau alte complicaţii cardiace în viitor.

 
  • Plămâni 
 Tipul de pneumonie adesea asociat cu COVID-19 poate provoca daune de lungă durată micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Ţesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respiraţie pe termen lung.
 
  • Creier
Chiar şi la tineri, COVID-19 poate provoca accidente vasculare cerebrale, convulsii şi sindromul Guillain-Barre – o afecţiune care provoacă paralizie temporară. COVID-19 poate creşte, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Parkinson şi boala Alzheimer.
 
  • Probleme legate de coagulare şi ale vaselor de sânge
 
COVID-19 poate face ca celulele sanguine să se aglomereze şi să formeze cheaguri. În timp ce cheagurile mari pot provoca atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale, se consideră că o mare parte dintre leziunile cardiace cauzate de COVID-19 provin din cheaguri foarte mici care blochează vasele de sânge mici (capilare) din muşchiul inimii. COVID-19 poate, de asemenea, să slăbească vasele de sânge, ceea ce contribuie la probleme potenţiale de lungă durată cu ficatul şi rinichii.
 
  • Probleme cu starea de spirit şi oboseală
 
Persoanele care prezintă simptome severe de COVID-19 trebuie adesea tratate în terapie intensivă în spital, cu asistenţă mecanică, cum ar fi ventilatoare pentru a respira. Această experienţă poate avea efecte asupra psihicului, cum ar fi stres post-traumatic, depresie şi anxietate.
 
Deoarece este dificil să se prevadă efectele pe termen lung ale COVID-19, oamenii de ştiinţă analizează efectele pe termen lung observate la virusurile asemănătoare, cum ar fi virusul care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS).
 
Mulţi oameni care şi-au revenit din SARS au dezvoltat sindrom de oboseală cronică, o tulburare complexă caracterizată prin oboseală extremă care se agravează în timpul activităţii fizice sau mentale, dar nu se îmbunătăţeşte odată cu odihna. Acelaşi lucru poate fi valabil şi pentru persoanele care au avut COVID-19.
 

Cine are risc de simptome persistente ale COVID-19

 
În prezent, specialiştii nu pot prezice cu exactitate cine va dezvolta simptome pe termen lung. Medicii se aşteaptă ca persoanele care au fost spitalizate pentru pneumonie severă sau accident vascular cerebral să aibă nevoie de îngrijire specializată şi de urmărire frecventă după externare.
 
Însă, sindromul post-COVID nu apare doar la persoanele care au suferit leziuni ale organelor în timpul bolii sau doar la persoanele care au ajuns sa fie tratate in urgenţă. A fost observat şi la persoane cu forme uşoare ale bolii sau care au fost tratate acasă. Poate nu au avut nevoie de un specialist în timpul bolii, dar vor avea nevoie de îngrijiri după boală, deoarece simptomele persistente le afectează calitatea vieţii.
 

Categoriile cele mai expuse riscului de a dezvolta sindromul post-COVID 

 
  • Adulţi cu vârsta peste 50 de ani
  • Oamenii care au avut o formă mai severă
  • Persoanele cu alte afecţiuni de sănătate, în special probleme cardiovasculare, pulmonare, hipertensiune, diabet sau obezitate
 
Persoanele care au simptome pe termen lung pot fi împărţite în două grupuri:
  • cei care suferă leziuni permanente la plămâni, inimă, rinichi sau creier care le pot afecta capacitatea de funcţionare
  • cei care continuă să aibă simptome debilitante, fără a avea vreo afectare detectabila a acestor organe

Cât de frecvente sunt simptomele persistente ale COVID-19

 
Frecvenţa reală a sindromului post-COVID este încă în mare parte dezbătută. Studiile publicate şi sondajele efectuate de grupurile de pacienţi indică faptul că 50% până la 80% din pacienţi continuă să aibă simptome deranjante la trei luni de la debut de COVID-19, chiar şi după teste care nu mai detectează virusul.
 
  • Cauza şi consecinţele pe termen lung ale acestor simptome persistente
 
Exista mai multe cercetări în desfăşurare pentru a testa mai multe teorii. Nu ştim încă de ce apare sindromul post-COVID, dar ipotezele variază de la zone ascunse de infecţie la un răspuns inflamator prelungit. De asemenea, nu suntem siguri care ar putea fi consecinţele pe termen lung ale acestor simptome persistente. Ştim că acest sindrom poate avea cu siguranţă un impact asupra calităţii vieţii. 
 
  • Ce ar trebui să facă cineva care se confruntă cu sindromul post-COVID
Pentru persoanele care au avut o formă uşoară de boală şi s-au tratat acasă, dar acum au simptome post COVID se recomandă consult la medicul de familie care poate diagnostica severitatea simptomelor persistente.
 
 
 
Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine