marea unire

Ziua Naţională a României este sărbătorită în prezent pe 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

În 23 noiembrie 1918, la -40 de grade, un avion pilotat de un erou (apoi uitat) a aterizat pe ceea ce astăzi se cheamă Câmpia Libertăţii de la Blaj. Acesta aducea scrisoarea prim-ministrului Ion I.C.Brătianu pentru Consiliul Naţional Român Central în care îşi exprima dorinţa de unire, scrie Descoperă.

Samoilă Mârza a rămas în istorie ca singurul fotograf al evenimentelor de la 1 Decembrie 1918, aparatul fiind cumpărat după ce tatăl lui a vândut o pereche de boi. Proaspăt întors din război, el a parcurs 11 kilometri cu bicicleta şi a ajuns din întâmplare ”fotograful Unirii”.

Iredentismul este o mişcare politică şi populară ai cărei simpatizanţi revendică (de obicei în numele naţiunii lor) şi caută să ocupe un teritoriu pe care îl consideră „pierdut” (sau „nerecuperat”), bazat pe istorie sau legendă.

Noiembrie fusese în 1989 o lună mult mai friguroasă decît în acest an. Dar de 1 decembrie, prognoza anunţa că ”vremea se încălzeşte treptat, mai ales în zonele deluroase. Cer variabil, înnorări accentuate în nord şi est. Acolo ninge pe alocuri. Temperaturi minime între -15 şi -5 grade, mai coborâte în depresiunile intramontane. Maximele termice […]

Portretele lui Ştefan Cicio-Pop, Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş şi Iuliu Hossu, personalităţi care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri, erau ilustrate pe reversul monedelor ce aniversau Centenarul Marii Unirii în 2018.

Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie n-a fost nici spontană şi nici întîmplătoare. A fost riguros şi ”ardeleneşte” organizată, în baza unui regulament de desemnare a delegaţilor, foarte bine pregătită şi rezultat final al unui proces de trezire entuziastă a conştiinţei naţionale. Au fost reprezentate toate categoriile sociale, împuterniciţi din partea celor două confesiuni româneşti, cîte doi aleşi din partea fiecărei societăţi culturale româneşti, delegaţi din mediul universitar, cîte unul şi din fiecare gimnaziu românesc, reprezentanţi ai studenţilor, cîte un ofiţer şi un soldat din fiecare unitate judeţeană a Gărzii Naţionale. Din fiecare circumscripţie electorală erau trimişi, pe lîngă cei de mai sus, cîte cinci ”aleşi” ai comunităţii: în genere, din aceştia cel puţin trei erau ţărani, reprezentîndu-şi consătenii. Dacă istoria ”elitelor” culturale şi politice ale făuritorilor Unirii e binecunoscută şi scrisă, cea a miilor de ţărani veniţi din toate colţurile Transilvaniei, cu cele mai bune haine ale lor, în care ţineau la bun adăpost ”credenţionalele” prin care fuseseră împuterniciţi de cetăţeni, cei care au ascultat discursurile şi Proclamaţia Unirii şi care, de fapt, au pus-o în aplicare ”în teren”, a fost mai puţin cunoscută. Prezint aici istoria a doi consăteni din satul Voievozi, comuna Chemiz, judeţul Bihor, tineri ţărani plecaţi la drum, acum o sută patru ani, spre Alba Iulia. Ei şi alţii, asemenea lor, sînt de fapt coloana vertebrală a naţiunii noastre, iar istoria lor rămîne încă să fie scrisă.

Despre Marea Unire s-a scris enorm în ultimii peste 100 de ani, iar ceea ce iese cel mai uşor în evidenţă din vasta literatură este că a existat un cumul de factori, externi şi interni, şi o serie de decizii din partea politicienilor români care au determinat formarea României Mari.

Între alte deziderate, pe lîngă Unirea Transilvaniei cu România, Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 cerea „înfăptuirea desăvîrşită a unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice, vot obştesc, direct, egal, secret, pentru ambele sexe, în vîrstă de 21 de ani”. Dar la marea adunare care a consacrat […]

Zosim Chirtop din Cîmpeni era la 1 decembrie 1918 avocat şi notar în Cîmpeni, după ce absolvise Facultatea de Drept la Alba Iulia. În primăvara anului 1916, fruntaşul român a fost arestat şi, după cum arăta ziarul Românul din Arad la 4 martie 1916, a fost acuzat de trădare pentru activismul său naţionalist şi ostlitatea […]

Despre Marea Unire s-a scris enorm în ultimii peste 100 de ani, iar ceea ce iese cel mai uşor în evidenţă din vasta literatură este că a existat un cumul de factori, externi şi interni, şi o serie de decizii din partea politicienilor români care au determinat formarea României Mari.

În ultimul an, epidemia de COVID-19 a adus multe schimbări în viaţa oamenilor. Totuşi, un lucru a rămas valabil: de 1 Decembrie, românii celebrează Ziua Naţională cu aceeaşi bucurie ca în anii trecuţi. Pentru că sărbătoarea nu constă doar în parade miliatre, hore şi îmbrăţişări în plină stradă. E o stare de spirit. Zilele libere […]