nato

Coreea de Nord a criticat recentul acord dintre Statele Unite, Coreea de Sud şi Japonia privind consolidarea cooperării militare, considerându-l un mijloc de materializare a unui plan american de creare a unei alianţe militare precum NATO în regiune.

Bogdan Nicolae şi invitatul său, Ioan Mircea Paşcu, fost ministru al Apărării, discută despre deciziile summit-ul NATO de la Madrid, raporturile NATO-China, dar şi despre importanţa apartenenţei României la NATO şi UE în contextul global actual.

Rusia şi Belarus sunt împinse să "accelereze procesul de unificare" ca răspuns la presiunile politice şi sancţiunile colective din partea Occidentului, a declarat vineri preşedintele rus Vladimir Putin.

UPDATE 21:15 Kuleba condamnă atacul de lângă Odesa Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba condamnă Rusia pentru atacurile cu rachete asupra regiunii Odesa, soldate cu 21 de morţi şi zeci de răniţi. Kuleba a cerut ca sisteme moderne de apărare antirachetă să fie trimise în Ucraina, scrie The Guardian. Şeful diplomaţiei ucrainene i-a îndemnat pe aliaţi să […]

Turcia poate reveni la blocarea admiterii Suediei şi Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică, dacă cele două ţări nordice nu îşi respectă angajamentele asumate, a afirmat vineri preşedintele Recep Tayyip Erdogan, citat de agenţia Reuters.

Albania este în discuţii cu NATO pentru a construi o bază navală la Porto Romano, un port în construcţie pe coasta Adriaticii, a declarat vineri premierul Edi Rama.

Arhitectura de securitate a Europei a fost afectată grav de invazia rusă în Ucraina, iar extinderea războiului este "o posibilitate", afirmă Pekka Haavisto, ministrul de Externe din Finlanda, ţară care împreună cu Suedia a decis aderarea la NATO din cauza noilor riscuri.

Preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat că îi este imposibil să se întâlnească cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis până când liderul elen "nu se va aduna", a anunţat vineri postul de televiziune NTV, pe fondul unor noi tensiuni între vecinii şi membrii NATO.

La doar două zile după ce a fost de acord să ridice obiecţiile privind aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, preşedintele Turciei a avertizat că Ankara ar putea bloca în continuare procesul dacă cele două ţări nu reuşesc să îndeplinească pe deplin aşteptările sale.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a anunţat din greşeală că l-a sunat pe liderul Elveţiei pentru a discuta despre renunţarea la două secole de neutralitate pentru a se alătura NATO - înainte de a se corecta şi a spune că se referea de fapt la Suedia.

România şi-a atins toate ţintele strategice la summitul NATO de la Madrid, susţine premierul Nicolae Ciucă.

UPDATE 23:00 Franţa va livra Ucrainei şase obuziere CAESAR Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că aliaţii NATO reuniţi la Madrid au decis în unanimitate să îşi intensifice sprijinul economic, umanitar şi militar pentru Ucraina. Franţa va livra „încă 6 obuziere CAESAR şi un număr semnificativ de vehicule blindate” Ucrainei, a declarat Macron, relatează Kyiv Independent. […]

Invazia Rusiei în Ucraina a reafirmat NATO ca fiind piatra de temelie a apărării Europei şi i-a forţat pe liderii alianţei să regândească modul în care fac faţă Moscovei, într-o întoarcere la doctrina Războiului Rece, conform Financial Times.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a luat cuvântul în cadrul unei conferinţe de presă la Madrid, la finalul summitului NATO, unde a cerut intensificarea eforturilor pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că suplimentarea trupelor aliate în România este în favoarea intereselor de securitate ale ţării noastre.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, în perioada 28-30 iunie 2022, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid. Summitul a fost cea de a treia reuniune de vârf a Organizaţiei din acest an, dar prima cu caracter regulat.

Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu cea mai gravă criză strategică din ultimele decenii, dar dă dovadă de unitate şi este determinată să contracareze riscurile generate de Rusia şi de China, precum şi terorismul, modificările climatice şi problemele alimentare .

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a respins joi, la finalul summitului de la Madrid, ameninţările preşedintelui rus, Vladimir Putin, la adresa Finlandei şi Suediei, care marţi vor semna acordurile de aderare, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este pregătită pentru orice situaţie.

Joi, în cadrul unei ceremonii de semnare găzduite de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, lideri şi miniştri din 22 de ţări aliate au lansat Fondul de Inovare al NATO, primul fond de capital de risc multisuveran din lume, anunţă alianţa.

În cartea sa ”Povestiri din Kolîma”. Varlam Şalamov are o povestire care arată cam cum funcţionează ”raţiunea” lui Putin. E vorba de un grup de geologi, ajunşi sub paza unui comandant într-un lagăr de deţinuţi de drept comun. Geologii erau ”politici” şi Habibulin, gardianul şi secretarul organizaţiei de partid a spitalului unde fuseseră cazaţi, tare ar mai fi vrut să-i nenorocească, arătîndu-şi astfel devotamentul faţă de cauza proletariatului, ceea ce cu ”blatnoii”, hoţi pe care-i avea la îndemînă, n-avea cum să o facă. Dar, zadarnic – politicii lucrau la o nouă variantă a ”cazanului cu circulaţie forţată”, o invenţie care să mărească productivitatea extragerii de aur din minele din Kolîma şi se aflau sub protecţia directă a unui general din KGB. Furia gardianului lor de ocazie a crescut treptat, pe măsură ce era obligat să le satisfacă orice hatîr ”oaspeţilor” nepoftiţi ai lagărului său – chiar să-i ducă la ”cinematograful” cadrelor, să vadă un film ori ducîndu-le personal hainele la spălătorie. Dar comandantul a explodat necontrolat, de la un amănunt, altfel nesemnificativ: atunci cînd ”politicii” au cerut să li se pună perdele, la ferestrele barăcii. Şi culmea, li s-a aprobat! La fel gîndeşte Vladimir Putin. Ca Habibulin. El ar vrea să dea de pămînt cu Ucraina, cu NATO care-l ajută pe Zelenski şi e un oaspete nepoftit la graniţele Federaţiei Ruse. Dar e nevoit să-şi înece furia şi să o nege. Ceea ce nu înseamnă că aceasta nu poate exploda oricînd şi necontrolat: la un moment dat, geologii au dispărut, pur şi simplu, din acel lagăr din Kolîma, şi nimeni n-a mai ştiut de soarta lor. Poate că-şi terminaseră treaba. Sau, tocmai, din cauza acelor perdele. Şalamov lasă povestirea cu final deschis. Cum e şi situaţia în care se află în prezent omenirea.

Preşedintele Vladimir Putin susţine că Rusia va răspunde dacă NATO va desfăşura trupe şi infrastructură militară în Finlanda şi Suedia, după ce acestea se vor alătura alianţei militare conduse de SUA. „Cu Suedia şi Finlanda, nu avem problemele pe care le avem cu Ucraina. Vor să adere la NATO, mult succes. Dar trebuie să înţeleagă […]

Administraţia Biden şi-a exprimat miercuri sprijinul pentru potenţiala vânzare de avioane de luptă americane F-16 către Turcia, la o zi după ce Ankara a ridicat dreptul de veto privind aderarea la NATO a Finlandei şi Suediei, informează Reuters.

Liderii statelor membre NATO au anunţat miercuri, cu ocazia summitului de la Madrid, măsuri specifice de susţinere a Republicii Moldova, Georgiei şi Bosniei-Herţegovina, în contextul modificării mediului de securitate în Europa.

Ucraina a lăudat miercuri NATO pentru că a adoptat o "poziţie clară" faţă de Rusia şi pentru că a invitat Finlanda şi Suedia să se alăture alianţei militare, şi a cerut o "poziţie la fel de puternică şi activă faţă de Ucraina" pentru a proteja securitatea euroatlantică.

Toate deciziile luate de NATO la summitul de la Madrid sunt acţiuni strict defensive, spune Klaus Iohannis. „Nu au componentă agresivă împotriva Federaţiei Ruse, însă şi Rusia trebuie să înţeleagă că ar face bine să facă la fel şi să nu continue în Ucraina”, adaugă şeful statului.

Alianţa Nord-Atlantică a adoptat miercuri, la summitul de la Madrid, noul concept strategic, care prevede contracararea ameninţărilor generate de Rusia şi de China, iar Finlanda şi Suedia au fost invitate oficial să devină membre NATO, anunţă secretarul general Jens Stoltenberg.

Preşedintele Volodimir Zelenski le-a cerut miercuri liderilor NATO să admită Ucraina în Alianţa Nord-Atlantică sau să o integreze în arhitectura de securitate occidentală, avertizând că Rusia ar putea ataca şi alte ţări.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus miercuri liderilor NATO că ţara sa are nevoie de arme mai avansate şi de bani pentru a se apăra împotriva Rusiei, avertizând că ambiţiile Moscovei nu se opresc la Ucraina.

De când Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în 2014, Polonia a considerat că o creştere a trupelor NATO pe flancul estic al alianţei occidentale este vitală pentru securitatea Europei centrale în faţa asertivităţii crescute a Rusiei şi a dorit de mult timp o bază militară americană permanentă pe teritoriul său. „Este un succes care […]

Administraţia Vladimir Putin consideră că summitul de la Madrid confirmă agresivitatea Alianţei Nord-Atlantice faţă de Rusia, în contextul deciziei de admitere a Finlandei şi Suediei şi al suplimentării prezenţei militare în Europa de Est, inclusiv în România.

Statele Unite îşi vor spori prezenţa militară în Europa, a declarat preşedintele Joe Biden la summitul NATO de la Madrid, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Printre măsurile anunţate este şi prezenţa a unei brigăzi de 5.000 de militari în România.

În timp ce aşteptau sosirea preşedintelui american Joe Biden şi a altor lideri mondiali în locul de înaltă securitate al summitului NATO de la periferia Madridului, marţi, oficialii internaţionali şi jurnaliştii au fost nedumeriţi să găsească "salată rusească" în meniul restaurantului intern.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că se aşteaptă ca în următoarele luni să crească numărul forţelor NATO din România şi că Marea Neagră ar putea fi desemnată zonă de interes. Decizia va fi luată de liderii organizaţiei reuniţi la Madrid în cadrul unui summit istoric.

NATO se aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să adere „rapid" la alianţă, a declarat secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, potrivit Sky News.

Coreea de Nord este nemulţumită de mişcările făcute de Statele Unite în peninsula coreeană. Exerciţiile militare comune alături de Japonia şi Coreea de Sud nu sunt pe placul Phenianului. Cele trei ţări vor desfăşura, de asemenea, un exerciţiu combinat de detectare şi urmărire a rachetelor în apropiere de Hawaii în august, numit Pacific Dragon. Coreea […]

Vizita lui Bill Clinton la Bucureşti în vara anului 1997 a fost una de consolare. În schimbul aderării la NATO a României, amînată, s-a semnat Parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, la 11 iulie 1997, dată de la care astăzi s-au împlinit şi sărbătorit 25 de ani. Emil Constantinescu făcuse tot ce era omeneşte posibil ca să grăbească acest proces, dar americanii nu aveau încredere în România şi în politica duplicitară a regimului politic anterior. A fost nevoie ca Emil Constantinescu să-şi sacrifice cariera politică, aprobînd survolul României de către avioanele NATO angajate în războiul din Iugoslavia, ca să şteargă ultimele reticenţe faţă de România. Fără el şi gestul său de curaj, NATO ar fi fost pentru România o ţintă îndepărtată. Poate am fi intrat în Alianţă cu cel puţin cinci ani mai tîrziu, dacă nu cu zece. Au mai fost şi alte acţiuni, din umbră, care au sporit încrederea americanilor. Cînd preşedintele Clinton vizita România, tocmai se demantelase o amplă acţiune de ”spionaj de stat” în favoarea Rusiei, prin punerea instituţiilor din România în legătură cu Moscova, printr-un ”fir roşu” secret. Era dovada supremă a duplicităţii României lui Iliescu, faţă de SUA şi NATO: noi ne declaram pro-europeni şi pro-americani, dar în secret întăream comunicaţiile cu oficialii ruşi. Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu, Mircea Coşea, Teodor Meleşcanu, Vasile Ionel, Gheorghe Tinca, Ioan Doru Tărăcilă, Virgil Măgureanu, Dumitru Cioflină, Ioan Talpeş, Ion Magdalena sînt cei care au semnat o hotărîre a CSAT, la şase luni de la încheierea Parteneriatului cu NATO (26 ianuarie 1994), prin care România se punea, în secret, la dispoziţia ruşilor, printr-un ”fir roşu” cu Moscova.

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a declarat marţi că Turcia a fost de acord să sprijine aderarea comună a Finlandei şi Suediei la NATO, în prima zi a summitului alianţei care are loc în capitala spaniolă Madrid, relatează Reuters.

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi ministrul suedez de externe Ann Linde au declarat marţi că s-au înregistrat unele progrese în negocierile care vizează depăşirea obiecţiei Turciei faţă de oferta ţărilor nordice de a adera la NATO, scrie Reuters.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, va participa, în perioada 28-30 iunie 2022, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid, Regatul Spaniei, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Finlandezii se antrenează să ducă război pentru a-l evita, mai ales cu Rusia, cu care împart o graniţă de 1.340 de kilometri şi au luptat deja cu trei sângeroase între 1918 şi 1944. Nu uită istoria nici măcar generaţiile tinere şi tocmai pentru din acest motiv se pregătesc constant pentru orice eventualitate. Sunt 5,5 milioane, […]