obiceiuri

TRADIŢII DE CRĂCIUN: În satul Ilva Mare, în Ajun merg la colindat Belciugarii

În satul Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajunul Crăciunului merg la colindat Belciugarii, tineri costumaţi care prezintă în faţa gazdelor pe care le colindă câte o mică scenetă, iar localnicii cred că gospodăria în care aceştia joacă va fi bogată în anul care vine.

OBICEIURILE DE PAŞTI, între mâncăruri tradiţionale, înnoirea hainelor şi forme de curtare

Sărbătoarea Paştelui este marcată de obiceiuri străvechi ce ţin de credinţa unei curăţiri şi înnoiri interioare, manifestată prin primenirea casei şi înnoirea hainelor, alături de alte tradiţii, printre care şi forme de curtare, cum ar fi stropitul fetelor.

REPORTAJ: „Păştenii”, „Prăgşorul”, „Statul la vase”, „Pomeana copiilor” – obiceiuri de Paşte în Alba – FOTO şi VIDEO

"Păştenii", "Prăgşorul", "Statul la vase", "Pomeana copiilor", "Fugăritul mirelui" sunt obiceiuri de Paşte păstrate în Alba. Cel mai vechi, "Statul la vase", presupune ca tinerii căsătoriţi în ultimul an să se îmbrace în haine de nuntă şi să stea la mese în curtea bisericii, unde primesc în dar vase

Ouă roşii împodobite cu mărgele, tradiţie de Paşte pe Valea Sălăuţei din Bistriţa-Năsăud

Pe Valea Sălăuţei din judeţul Bistriţa-Năsăud există obiceiul ca, de Paşte, femeile să împodobească ouăle roşii cu mărgele pe care le folosesc, în general, la confecţionarea costumelor populare, a pălăriilor şi a curelelor.

REPORTAJ: „Ciocota” – obicei vechi de peste o sută de ani, într-un sat din Sălaj

În comuna sălăjeană Rus, bărbaţii îşi aleg, în Joia Mare, ouă care vor fi înroşite de Paşte şi cu care vor participa apoi la "ciocotă", un obicei vechi de o sută de ani care constă într-un concurs de ciocnit ouă, tainele lui şi "ingredientele miraculoase" fiind moştenite de la o generaţie la alta.

STUDIU: 80 la sută dintre tinerii români intră zilnic pe internet

Aproape 80 la sută dintre tinerii români intră zilnic pe internet şi mai mult de jumătate dintre ei au branduri favorite de îngrijire personale, cărora le sunt fideli, rezultă din raportul de cercetare "Tânărul în România", care a vizat populaţia adolescentă de 14 - 21 ani din mediul urban.

ANUL NOU LA ROMÂNI – multe urări de noroc şi bunăstare şi sărbătorirea Sfântului Vasile

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă cu "Pluguşorul" şi "Sorcova", şi îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile, considerat "păzitor de duhuri rele" şi unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari.

Anul Nou, moment al înnoirii şi speranţei, marcat prin diverse obiceiuri în întreaga lume

Anul Nou este sărbătorit prin diverse obiceiuri de diferitele popoare, însă peste tot se manifestă credinţa unui nou început şi speranţa de "mai bine", fie prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii şi torţe sau exprimarea unor dorinţe.

Crăciunul – celebrarea naşterii lui Iisus între credinţă creştină şi sărbătoare a familiei

Crăciunul este celebrat din antichitate pentru a marca naşterea lui Iisus, devenind de-a lungul anilor o sărbătoare prin excelenţă a familiei, marcată de obiceiuri precum colindele, împodobitul bradului şi darurile Moşului, mult aşteptate de copiii din întreaga lume.

Crăciunul la români: tradiţii şi obiceiuri

Cele mai importante şi aşteptate sărbători tradiţionale româneşti sunt cele de iarnă. Crăciunul este cea mai veche sărbătoare din calendarul bisericesc şi celebrează Naşterea Mântuitorului Iisus.

Tradiţii de Crăciun: În Bistriţa-Năsăud, se merge la colindat cu Turca, Steaua, Viflaimul, Irozii şi Belciugarii -GALERIE FOTO

În satele din Bistriţa-Năsăud se păstrează mai multe obiceiuri pentru Ajunul Crăciunului, printre cele mai cunoscute fiind umblatul cu colinda, cu Turca, Steaua, Viflaimul, Irozii şi Belciugarii.

Tradiţii de Crăciun: Întrunirea cetelor de juni de la Sălişte în a patra zi de Crăciun, tradiţie păstrată din 1895 – GALERIE FOTO

Sărbătorile de iarnă înseamnă, în Mărginimea Sibiului, pentru tineri şi bătrâni deopotrivă, în primul rând tradiţie, cel mai important moment fiind întrunirea, în a patra zi de Crăciun, a cetelor de juni de la Sălişte, un obicei păstrat încă din 1895, care constituie şi o atracţie pentru turişti.

De mâine începe Postul Crăciunului

Postul Crăciunului în bisericile ortodoxe începe marţi şi durează 40 de zile, potrivit hotărârii Sinodului local din Constantinopol care a avut loc în 1166, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi, până atunci postul fiind de şapte zile sau şase săptămâni, mai aspru sau mai uşor.

Paternitatea îi ajută pe bărbaţi să renunţe la obiceiurile proaste

Paternitatea poate să îi schimbe în bine pe bărbaţi, ajutându-i să renunţe la fumat, alcool şi comportamente riscante, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Oregon State University.

Sânzienele – prilej de ritualuri pentru bunăstare, dar şi pentru aflarea sortitului

Sânzienele sau Drăgaica, celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbătoare a iubirii şi fertilităţii, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor şi belşug în gospodărie, dar şi de practici ale fetelor pentru a-şi afla sortitul şi momentul în care se vor mărita.

Paştele, între obiceiuri străvechi şi aşteptarea Iepuraşului

Sărbătoarea Paştelui este marcată de obiceiuri străvechi, cum ar fi primenirea casei, înnoirea hainelor, pregătirea bucatelor specifice sau ciocnitul ouălor, dar şi de obiceiul modern al schimbului de cadouri pe care le-ar aduce Iepuraşul de Paşti.

Ziua de Anul Nou şi a Sfântului Vasile, bună pentru urat şi alte ritualuri magice

1 ianuarie, ziua care marchează începutul unui nou an, al unui nou ciclu de viaţă, dar şi ziua în care este celebrat Sfântul Vasile, este propice urărilor pentru bunăstare materială şi spirituală, prin texte precum "Pluguşorul" şi "Sorcova", dar este bună şi pentru previziuni.

Superstiţii şi obiceiuri de Anul Nou în lume

În întreaga lume există superstiţii legate de Anul Nou, manifestate în diverse obiceiuri - sud-americanii poartă o anumită culoare pentru a avea noroc în dragoste sau bani, în timp ce japonezii se duc la templu pentru a-şi alunga păcatele făcute prin lovituri de gong.

Crăciunul – sărbătoarea colindelor, bradului împodobit şi a darurilor Moşului

Crăciunul, o sărbătoare aşteptată cu nerăbdare de oamenii din întreaga lume, dar mai ales de copii, este celebrat din antichitate, iniţial pentru a marca naşterea lui Iisus. De-a lungul anilor, Crăciunul s-a diversificat, însumând obiceiuri precum colindele, împodobitul bradului şi darurile Moşului.

Crăciunul – sărbătoare a bucuriei şi familiei. Vezi aici tradiţiile din mai multe ţări!

Dincolo de o sărbătoare religioasă, Crăciunul înseamnă pentru creştinii din toată lumea timp petrecut cu familia, petreceri, cadouri, bucurie, însă există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

Sărbătoarea Sfântului Andrei – noaptea strigoilor, dar şi a rodniciei pământului

Noaptea Sfântului Andrei, între 29 şi 30 noiembrie, este momentul în care strigoii cutreieră liberi pământul, cei care vor să se apere de ei fiind nevoiţi să folosească usturoi, dar este şi timpul când se seamănă grâul, pentru a afla dacă anul viitor va fi sau nu roditor.

Sânzienele, sărbătoare a iubirii şi fertilităţii, precedată de o noapte magică

Sânzienele sau Drăgaica, sărbătorite pe 24 iunie, reprezintă o spectaculoasă sărbătoare solară, a iubirii şi fertilităţii, precedată de o noapte magică, în care se culeg plante de leac şi pentru descântece, dar şi în care se spune că ielele ies la dans înnebunindu-i pe cei care le surprind astfel.

Un sfert dintre români, majoritatea tineri, nu mănâncă dimineaţa

Peste 40 la sută dintre români iau micul dejun în fiecare zi, iar 25 la sută, majoritatea tineri între 19 şi 24 de ani, nu fac acest lucru nici măcar o dată pe săptămână, rezultă dintr-un studiu privind obiceiurile de consum, realizat de Omnibus.

FOCUS: Paştele în obiceiurile populare – curăţenie, înnoirea hainelor şi cadourile Iepuraşului

Sărbătoarea Paştelui cuprinde mai multe obiceiuri profane, de la curăţenia în casă, obiceiurile gastronomice şi înnoirea hainelor, la oferirea de cadouri pe care le-ar aduce Iepuraşul de Paşte, multe având însă credinţe creştine sau precreştine la origine.

Adolescentă din Turcia îngropată de vie de familie pentru că-şi „dezonorase” rudele

O adolescentă din Turcia, dintr-o familie de kurzi, a fost îngropată de vie de către membrii familiei, pe motiv că ar fi fost văzută în compania unor bărbaţi.

FOCUS: Boboteaza şi ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul încheie sărbătorile naşterii lui Hristos

Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.

FOCUS: Anul Nou – o sărbătoare a noilor speranţe, marcată de vechi obiceiuri

Anul Nou, un moment dedicat începuturilor, veseliei, optimismului, echilibrului şi speranţei de mai bine, este sărbătorit în toată lumea prin diferite obiceiuri, unele păstrate de mii de ani şi transmise din generaţie în generaţie.

Televizorul, muzica şi cumpărăturile ocupă timpul liber al românilor

Circa 90% dintre români îşi petrec timpul liber, după o zi de muncă sau studiu, în faţa televizorului, majoritatea merg la cumpărături, în special pentru alimente, cel puţin o dată pe săptămână, şi foarte mulţi preferă să asculte muzică, indică un studiu realizat de GfK România.

Boboteaza – finalul sărbătorilor de iarnă

Boboteaza, care celebrează, pe 6 ianuarie, botezul lui Iisus, marchează, alături de ziua Sfântului Ioan (7 ianuarie), încheierea sărbătorilor de iarnă şi, totodată, a celor dedicate naşterii lui Hristos.

Crăciunul – o sărbătoare pentru toată familia, în întreaga Europă

Sărbătoarea Crăciunului înseamnă, pentru mai toţi locuitorii Europei, timp petrecut cu familia, petreceri, cadouri, bucurie, doar obiceiurile variind în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

Muzeul Satului se extinde

Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" va avea, în aproximativ cinci ani, o parte vizitabilă nouă, care va include clădiri funcţionale, precum o şcoală şi un han, dar şi gospodării specifice etniilor care trăiesc în România, a declarat pentru MEDIAFAX, directorul instituţiei, Paulina Popoiu.

Măşti şi artă contemporană românească, la Veneţia

O expoziţie de măşti ce ilustrează tradiţii româneşti de Anul Nou, semnată de Dragoş Lumpan, şi una de artă contemporană, realizată de artişti sibieni, vor fi prezentate în cadrul celei de-a IX-a Bienale de Arhitectură veneţiene de către Institutul de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

FOCUS: Sărbătoarea Paştelui – simbol al luminii, sacrificiului şi purificării

Sărbătoarea Paştelui, ce va fi celebrată în acest an de ortodocşi la 27 aprilie, marchează miracolul Învierii Domnului, iar actele de purificare din Săptămâna Luminată readuc echilibrul şi armonia creştinilor.

Catolicii, reformaţii şi unitarienii din România sărbătoresc Paştele (VideoProTv)

Mii de credincioşi români de confesiune romano-catolică, reformată şi unitariană sărbătoresc, astăzi, prima zi de Paşte.

FOCUS: Boboteaza sau Epifania – finalul sărbătorilor de iarnă

Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, când se consideră că a avut loc botezul lui Iisus Hristos, încheie, alături de sărbătoarea Sfântului Ioan (7 ianuarie), perioada celebrării naşterii Mântuitorului.

Maramureş: Obiceiurile şi tradiţiile de Crăciun se păstrează cu sfinţenie

Crăciunul continuă să fie în Maramureş o sărbătoare la care tradiţiile şi obiceiurile se păstrează cu sfinţenie, cel mai bine acesta putând fi văzute la sate, însă şi în marile oraşe în Ajunul Crăciunului se pot vedea grupuri de colindători, tineri şi bătrâni care vestesc Naşterea Domnului.