revolu ie

Chiar din primele rînduri ale lucrării Un război civil deghizat? tipărit la editura ROMCARTEXIM în 1997, Mihai Ungheanu abordează o ciudăţenie a Evenimentelor din decembrie 1989: Ridicarea la luptă acoperă doar partea de Nord a României. Restul ţărilor româneşti – Moldova, Oltenia, Bucovina dorm sub visul unor zăpezi de decembrie: „La cea mai sumară analiză […]

Actualul şef al Belarusului, în funcţie de 30 de ani, spune că se gândeşte la viitorul ţării şi ar putea demisiona.

Monumentul „Eroii martiri de la Sala Dalles din 21 decembrie 1989”, dedicat eroilor căzuţi pentru libertate în timpul Revoluţiei, a fost inaugurat, joi, în Sectorul 1.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, cu prilejul Zilei Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii, un mesaj în care spune că decembrie 1989 reprezintă momentul care a schimbat definitiv parcursul ţării noastre.

În urmă cu 33 ani, se auzea, repetat, la Europa Liberă cum populaţia Timişoarei, cea ieşită în stradă, era masacrată de tancuri pe Calea Girocului sau împuşcată din faţă în Piaţa Operei. Treptat, o tot mai largă parte a lumii noastre li s-a alăturat – mai întîi în îngrijorare şi compasiune, iar mai apoi în revoltă. După nesăbuinţa lui Ceauşescu, care a insultat în 20 decembrie morţi a căror ucidere o comandase şi a căutat a doua zi cumpărarea conştiinţelor cu zece lei, calea era fără întoarcere. S-a petrecut atunci ceva peste puterea de înţelegere a oamenilor – parcă patru decenii de teroare, patru decenii de zăcut la cozi, patru decenii de cartele, patru decenii de frig şi mai ales patru decenii de umilinţe la care te supunea, într-adins, în faţa “colectivului” orice mic imbecil cu carnet roşu şi patalama de activist s-au adunat atunci în toţi – indiferent de vîrstă. S-a ridicat şi Bucureştiul. Se revărsase paharul. Frica era înghiţită, ceas de ceas, de porţii mari de curaj, iar anii de umilire se transformau, clipă de clipă, într-o libertate care înceta să mai fie numai interioară. O libertate căreia TAB-urile armatei nu-i puteau ţine piept, cum nu i-au putut ţine piept nici “uslaşii” Securităţii.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului s-a reunit, joi, în şedinţă solemnă cu ocazia împlinirii a 32 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989. Şedinţa de plen reunit a început cu un moment de reculegere pentru martirii Revoluţiei române.

În 22 decembrie 1989, zeci de mii de bucureşteni au ieşit în stradă şi l-au forţat pe Nicolae Ceauşescu să fugă cu un elicopter. Câteva ore mai târziu, instituţii publice erau atacate de "terorişti" cu focuri de armă. Medicii au dus zeci de răniţi, sub tiruri de gloanţe.

Ziua de 21 decembrie 1989 a fost cea în care Revoluţia începută la Timişoara a cuprins şi Cluj-Napoca. Muncitorii de la CUG au pornit pe jos spre centru, alăturându-li-se alte persoane. În Piaţa Libertăţii, la Astoria şi la Fabrica de Bere, militarii au tras, momentele fiind surprinse în fotografii.

Manifestaţia de la Timişoara din 1989 îşi găsea ecou la Bucureşti în 21 decembrie, când la adunarea populară convocată de Nicolae Ceauşescu, printre urale şi scandări, s-au făcut tot mai puternic auzite huiduieli şi fluierături, mişcarea de stradă care a urmat fiind reprimată cu gloanţe şi arestări.

Deputatul liberalul Marilen Gabriel Pirtea a anunţat că va promova un proiect de lege prin care să fie introdusă în curricula şcolară studierea obligatorie a istoriei Revoluţiei de la Timişoara din 1989 şi a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România.

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, susţine, în mesajul adresat la împlinirea a 31 de ani de la declanşarea Revoluţiei, că, indiferent de răspunderile stabilite de instanţe, este o datorie morală „ca noi, cei de acum, să cerem iertare familiilor rămase în suferinţă în Decembrie 1989”.

Timişoara a înfăptuit o nouă revoluţie, a spus primarul Timişoarei, Dominic Fritz, duminică noaptea, argumentând faptul că pentru prim dată în istorie a fost ales un primar care nu s-a născut în România şi nu are rude în Români. Fritz venit în ţara noastră în 2003.