securitatea

Alexandru Amititeloaie deschise lista SOS pentru Senat în Botoşani. CNSAS transmite, joi, că Amititeloaie a avut calitatea de lucrător al Securităţii „în sensul prevăzut de art. 2, litera a) din OUG 208, respectiv /…/ în perioada 19445-1989 a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”. Potrivit CNSAS, […]

„Am depus astăzi o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 Bucureşti pentru săvârşirea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale (articolul 320 din C.pen.) şi uz de fals (articolul 323 din C.pen.), cu privire la documentul intitulat ‘Raport privind încadrarea informativă a cetăţenilor care se deplasează în Australia cu ocazia Olimpiadei […]

Cel mai important proces de după Revoluţie împotriva unor torţionari ai Securităţii se încheie cu un verdict peste două zile, de ziua Americii. Un moment simbolic – sîntem, într-adevăr o democraţie consolidată, după modelul american sau am rămas doar declarativ ”aliaţi ai SUA”, în vreme ce în ţară structurile fostei Securităţi continuă să deţină puterea, […]

Văd de cîtăva vreme un scenariu care repetă o poveste mai veche, cu privire la legile securităţii naţionale. La începutul anului 2006, în ianuarie, pe cînd eram consilier de stat pe probleme de securitate naţională în guvern, mi-a parvenit un ”pachet” de proiecte de lege, cu miros de sulf: toate se refereau la activitatea serviciilor secrete. Şi toate vizau, într-un fel sau altul, o renaştere a Securităţii.

Pe 20 mai, în ”Duminica Orbului”, Iisus Hristos a redat unui orb vederea. La aceeaşi dată, pe 20 mai 1990, s-a dovedit că nouă ne-o luase, în timp de cinci luni, ca glaucomul, un abil membru de partid comunist. Ion Iliescu, cel ce fusese ”cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă” în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, organismul de conducere al ţării, instalat după fuga lui Ceauşescu, a devenit primul între români – preşedintele ţării, cu votul larg al majorităţii acestora.

În anii ’50, Securitatea avea pe întreg teritoriul ţării mai multe Birouri teritoriale, în centre urbane mici, care controlau zonele rurale din acele părţi ale ţării. Ulterior, din anii ’60, după colectivizare, acestea au fost desfiinţate şi activitatea de securitate în mediul rural a fost încredinţată şefilor de post de Miliţie, care aveau, cei mai mulţi (dacă nu ei, locţiitorii lor) o jumătate de normă la Securitate. Pînă la desfiinţare, însă, Birourile de Securitate au monitorizat atent starea de spirit a populaţiei şi au luat măsuri împotriva oricărei scîntei de împotrivire, mergînd pînă la propunerea de arestare şi trimitere în judecată sau în lagăr a ţăranilor ”recalcitranţi”. De pe urma activităţii acestor Birouri, au rămas arhive impresionante – adevărate radiografii ale ţărănimii române, în confruntarea cu comunismul. Dau mai jos cîteva exemple, raportate ”mai sus”, de la Birourile de Securitate din Medgidia şi Buftea, din lunile de primăvară şi vară ale anului 1950.

Pe 24 februarie 1994, Iulian Vlad, general pensionar, fostul şef al Securităţii, a fost chemat la comisia de la Senat, care investiga revoluţia din decembrie 1989. A afirmat, de la bun început: ”admir comisia, dar daţi-mi voie să-mi exprim scepticismul. Nu veţi reuşi decît foarte puţin şi vag să aflaţi adevărul!” Era împăcat cu sine: îi crescuse ”cota”, se bucura de admiraţia subalternilor (cei mai mulţi, reîncadraţi în SRI), chiar şi printre ziarişti avea mulţi prieteni. Nici noua putere nu-l mai deranja. Locuia în continuare (aşa s-a întîmplat pentru tot restul vieţii sale) la etajul unei vile pe strada Braziliei, repartizat de la fosta Gospodărie de Partid, devenită Regie a Protocolului de Stat. Pentru cele cinci camere, plătea o chirie modică de 561 de lei. Aşa că putea privi totul cu detaşare. Un singur lucru continua să-l nemulţumească: faptul că fusese arestat la Revoluţie, ca ”duşman” al ei, în ultima zi a anului 1989 şi petrecuse în închisoare patru ani încheiaţi, pînă în 31 decembrie 1993.

Deportările în Bărăgan au continuat şi după 1954, an în care celor peste 10.000 de familii ale celor deportaţi din Banat, în noaptea de Rusalii cu trei ani în urmă, li s-a ”permis” să se întoarcă acasă. Câmpia română a înghiţit de astă dată deţinuţi, eliberaţi din închisori, dar consideraţi ”nereeducaţi”. Lor li s-a fixat […]

Maramureşeanul Ilie Lazăr, lider necontestat al ţărăniştilor din nordul ţării şi apropiat al lui Iuliu Maniu a fost, cât a trăit, un pericol pentru autorităţile comuniste. Ştiau că, la cei peste şaptezeci de ani ai săi, în condiţiile în care foşti fruntaşi din ”partidele istorice” erau izolaţi şi supravegheaţi după eliberarea lor din puşcării în […]

Un fost colonel de securitate din Dolj, pensionat la cerere în 1990 spunea: “cei care au crezut după 22 decembrie că vor înlătura Securitatea şi-au făcut iluzii. Securitatea din România, la fel ca toate instituţiile similare din fostele ţări socialiste este organizată în aşa fel încît, chiar dacă unii dintre şefii ei dispar, funcţionează în continuare fără ei. Ierarhia este organizată pe principiul şirului indian. Cînd unul dintre şefi dispare, şirul face un pas în faţă şi locurile sînt ocupate automat. Organizarea are totuşi o hibă, care a distrus unitatea aparatului: dacă şeful din capul şirului o ia în altă direcţie, toţi îl urmează”.

Încep acum un serial, în trei episoade, care conţine o poveste ”de succes”. Personajele ei sînt foşti securişti. Pentru ei, Revoluţia a avut sens : după scurta perioadă de derută din decembrie 1989, regrupaţi în jurul noii puteri politice – Frontul Salvării Naţionale – securiştii nu doar că s-au salvat pe sine, dar, beneficiari ai unor vaste ”reţele” de relaţii şi informaţii, cu acces la sume mari de bani, ei s-au aflat în ”avangarda” privatizării României. Pentru ei, Revoluţia a însemnat într-adevăr libertate : dispăruse legea ”ilicitului”. Au cîştigat libertatea de a se îmbogăţi.

Corneliu Coposu, despre care Securitatea instigase să se strige după 1989 că ”n-a mîncat salam cu soia” are un dosar de urmărire informativă de aproape 20.0000 de file. E greu de estimat la ce sume s-a ridicat energia şi resursele consumate de Securitate în urmărirea lui Corneliu Coposu după eliberarea lui din închisoare, la capătul a 17 ani de detenţie.

Căderea regimului comunist în decembrie 1989 în România nu a apărut din neant. S-a acreditat în special în anii ’80 că la noi nu a existat o opoziţie reală împotriva dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, că opozanţii regimului se pot număra pe degete şi că, în genere, ”mămăliga nu explodează”. Comentariile s-au auzit în special în ţări socialiste precum Ungaria, care trecuse la o politică accentuată de reforme sub presiunea străzii, în vreme ce în România lui Ceauşescu părea că nu se clinteşte nimic.

Emil Bodnăraş a fost fostul ”număr doi” în timpul regimului Dej. În 1965, s-a numărat printre susţinătorii loiali ai lui Ceauşescu, fiind între liderii al cărui acord în alegerea acestuia a contat şi, pentru o perioadă, a fost recompensat, fiind numit prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (din martie 1965, pînă în decembrie 1967).

"Trei documente din arhivele fostei Securităţi demonstrează că aceasta nu a fost o instituţie animată de sentimente patriotice şi că poliţia politică comunistă a avut un rol activ în menţinerea dictaturii". Urmează un material semnat de istoricul Marius Oprea în cadrul campaniei #revolutions.

"Tupeu de Petrov. La 87 de ani, ultimul partizan din România a fost dat în judecată de cel care l-a turnat la Securitate. Turnătorul cere daune cît pensia partizanului pe cinci ani ". Urmează un material semnat de istoricul Marius Oprea despre Nicolae Ciurică din Teregova-Banat.

Nicolae Ceauşescu ar fi împlinit astăzi 100 de ani. Mediafax vă prezintă o scurtă cronologie a evenimentelor, de la ucenicia lui Ceauşescu într-o cizmărie şi până la fuga de pe sediului Comitetului Central al PCR.

Fostul lider al studenţilor Marian Munteanu a anunţat sâmbătă că îi va da în judecată ''şi în civil şi în penal'' pe toţi cei care au afirmat că a colaborat cu Securitatea, cu accent pe politicieni.

Fostul serviciu secret comunist român Securitatea a încasat în anii '80, sub acoperire, sume de şase cifre din partea grupului suedez de mobilă Ikea, dezvăluie publicaţia britanică The Guardian în pagina electronică pe baza unor documente pe care precizează că le-a primit.

Lumea sportului evocă în aceste zile tragica dispariţie a unuia dintre cei mai mari campioni, pilotul brazilian Ayrton Senna, şi cea a cvasidebutantului Roland Ratzenberger, survenite în urmă cu 20 de ani, la Imola, ultimele tributuri pe care "Zeul Vitezei" şi le-a luat de pe pistele de Formula 1.

Noul Papă Francisc nu a ezitat niciun minut să se apropie de mulţimea care îi scanda numele, să strângă mâinile întinse spre el şi să mângâie copiii, spre marea nemulţumire a gărzilor de securitate, depăşite de spontaneitatea lui.

Preşedintele suspendat, Traian Băsescu, a declarat, într-un interviu pentru Vocea Rusiei, că nu a avut nicio legătură cu serviciile secrete în timpul lui Nicolae Ceauşescu, menţionând că navele, ca şi avioanele, nici în vremea comunismului nu se dădeau "pe pile".

Verişoara lui Dan Voiculescu, Paraschiva Silaghi, şi soţul acesteia pot participa la procesul în care politicianul contestă verdictul de colaborare cu Securitatea, în urma deciziei instanţei Curţii de Apel Bucureşti.

Avocata Paula Iacob din cadrul Baroului Bucureşti, fost apărător al familiei Ceauşescu, a colaborat cu fosta poliţie politică din regimul comunist, a apreciat CNSAS, Colegiul instituţiei luând, săptămâna trecută, decizia de a trimite Tribunalului Bucureşti o notă de constatare în acest sens.

Criza economică mondială constituie principala îngrijorare a Statelor Unite pe termen scurt în materie de securitate, a declarat joi directorul serviciilor de informaţii americane, Dennis Blair, prezentând raportul său anual Congresului.

Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, l-a acuzat, luni seară, într-o emisiune televizată, pe jurnalistul Ion Cristoiu, că l-a turnat la Securitate, sub numele conspirativ "Coroiu".