Am intrat în presă când nu erau telefoane mobile, nici online, când existau doar trei televiziuni şi numeroase ziare care erau citite, când cuvintele contau mai mult decât imaginea. IOANA CÂMP

De 14 ani scriu ştiri. Scriu despre fapte, evenimente şi persoane care ne fac istoria. Prin comparaţie, povestea mea nu poate fi decât una măruntă, neimportantă pentru interesul public.
Voi spune doar că am intrat în presă, din întâmplare, căutându-mi un job de-o vară, ca studentă la ASE. Şi am ajuns jurnalist pe domeniul politic, iar când a venit toamna n-am mai plecat. Au trecut 14 ani de atunci şi aventura continuă. Am intrat în presă când nu erau telefoane mobile, nici online, când stăteam la coadă la Cotroceni la un fax de muzeu pentru a transmite ştirile, când existau doar trei televiziuni şi numeroase ziare care erau citite, când cuvintele contau mai mult decât imaginea.

Acum, succesul presei se măsoară în click-uri şi like-uri. E şi asta o parte a istoriei. Ca şi una dintre cele trei fotografii pe care le vezi când deschizi această pagină – fotografia care ilustrează anul 2002, făcută la summit-ul de la Praga, când România a fost invitată să adere la NATO. Dacă această fotografie făcută de mine a fost aleasă pentru a ilustra anul 2002, cred că povestea ei este poate cea mai interesantă din tot ceea ce mi s-a întâmplat de când sunt jurnalist şi mai ales din cei 7 ani în care am fost reporter acreditat la Preşedinţie. Şi n-au fost puţine şi nici obişnuite întâmplările, dacă ar fi să îmi amintesc doar de un cutremur în Mexic, de gazele lacrimogene de la un miting antiglobalizare la Atena, de cerşetoarea româncă de pe celebrul bulevard Paulista din Sao Paolo sau de faptul că m-a muşcat un câine chiar în curtea Palatului Cotroceni.

Dintre toate, pot spune că, aşa cum m-a ales şi pe mine în urmă cu 12 ani, când avea nevoie de un nou reporter pentru Preşedinţie, MEDIAFAX „a ales” şi ceea ce să povestesc despre mine. În 21 noiembrie 2002, m-am trezit la ora 3.00, oricum nu prea dormisem de emoţii, iar la ora 5.00 eram la aeroport. La ora 6.00 decola avionul prezidenţial pentru Praga. Mergeau preşedintele, premierul, aproape tot Guvernul şi numeroşi jurnalişti. Eram doar câţiva simpli reporteri care ne amestecam printre oameni cu nume şi funcţii din presă. Unele redacţii erau reprezentate de doi-trei jurnalişti. De la MEDIAFAX eram eu (aveam 24 de ani atunci) cu un reportofon, un laptop şi un aparat foto. Şi mari emoţii! Îmi tremurau mâinile şi vocea. Mi-era teamă că nu voi scrie bine, la timp, îmi va scăpa ceva, nu-mi vor reuşi fotografiile, nu voi reuşi să le transmit… Restul poveştii sunt ştirile şi fotografiile MEDIAFAX din acea zi, care pentru mine a durat 24 de ore. Dar a meritat! Şi am luat şi o primă.

Dar din ultimii 20 de ani aleg anul 2000, anul în care am venit la MEDIAFAX, unde l-am întâlnit şi pe cel care mi-a devenit soţ.

IOANA CÂMPEAN este redactor şef adjunct Mediafax